Perspectivele sumbre din piaţă nu îi descurajează însă pe cei care încearcă să ţină uniţi antreprenorii, epuizaţi deja de situaţia economică.
Tiberiu Andrioaiei, Secretarul General al Patronatului Societăţilor din Construcţii, este de părere că gruparea antreprenorilor pentru susţinerea listei de interese comune este soluţia cea mai la îndemână pentru ca piaţa construcţiilor să redevină stabilă. Astăzi, mediul asociativ creat de PSC numără 250 de membri.
Despre cum se vede piaţa construcţiilor din România, dar și despre șansele oferite antreprenorilor de a pătrunde pe pieţele externe, ne-a oferit mai multe detalii domnul Andrioaiei.
Under Construction: Care sunt așteptările și previziunile Patronatului Societăţilor din Construcţii referitoare la evoluţia pieţei construcţiilor din România?
Tiberiu Andrioaiei: Anul 2014 este un an de conservare, care se va situa la nivelul lui 2013 sau poate un pic mai bine. Anul trecut a fost un an relative liniștit din punct de vedere politic, din care nu a rezultat, totuși, un plan de investiţii coerent. Efectelele recristalizării resurselor, care s-a realizat după intrarea în activitate a noului guvern, ar putea fi observate abia de anul acesta. Pentru 2014 mizăm în primul rând pe proiectele care sunt încă în faze de contractare sau în derulare și pe posibilele apariţii de proiecte private, industriale. Mizăm, de asemenea, pe finanţarea pe proiectul minimis pentru achiziţiile de utilaje, ca suport pentru partea de construcţii, și pe deschiderea unor proiecte de infrastructură mari de genul segmentelor de autostrăzi, care ar putea să atragă pe orizontală mici investiţii.
Under Construction: Anul 2014 va fi un an electoral. Ce impact va avea acest lucru pentru piaţa construcţiilor? Credeţi că vor fi atrase mai multe investiţii în acest sector?
Tiberiu Andrioaiei: Anul electoral 2014 ar trebui să fie unul pozitiv pentru industrie și vieţuire determinată de iniţierea unor programe de investiţii, chiar dacă acestea vor fi sporadice. Este clar, însă, că în măsura în care se vor dirija o bună parte din fonduri către scopuri sociale, și fără resurse suficiente pentru investiţii majore, ne bazăm în primul rând pe perspectiva apariţiei fondurilor europene. Totuși, potrivit estimărilor noastre, primii bani vor apărea pe la jumătatea lui 2015, întrucât acum abia se discută și se negociază noile memorandum-uri cu Comisia Europeană, se vor scrie noile ghiduri de finanţare, și abia după evaluare și contractare vor apărea primele rezultate în piaţă, mai exact în vara-toamna lui 2015.
Under Construction: Care sunt elementele care pot contribui la revenirea și stabilizarea pieţei de construcţii?
Tiberiu Andrioaiei: Avem nevoie în primul rând de o revenire macro-economică, pentru că antreprenorii din construcţii realizează proiecte pentru celelalte industrii. Construcţiile reprezintă un sector suport pentru multe domenii, cum ar fi cel medical, industrial, de infrastructură, de educaţie, inclusiv pentru
segmentul rezidenţial. În domeniul rezidenţial încă vorbim de un stoc de locuinţe de circa 5.000 de unităţi care nu sunt vândute. Dacă industria pornește pe orizontală, iar ca punct de start am putea menţiona marea infrastructură, în jurul ei s-ar putea dezvolta alte sectoare. Un alt element care ar putea contribui la revenirea pieţei ar fi partea de eficienţă energetică, care nu necesită investiţii foarte mari.
În România există aproximativ 8,5 milioane de apartamente de anvelopat, un volum imens care ar putea genera 7,5 miliarde de euro și multe locuri de muncă. Noi punem un accent deosebit pe acest segment de activitate și pe tot ceea ce presupune el: resurse umane, material de construcţii, utilaje, material rulant pentru transportul materialelor.
Under Construction: Patronatul Societăţilor în Construcţii organizează misiuni economice în stăinătate, pentru a facilita pătrunderea pe piaţa externă a companiilor românești. Care sunt cele mai atractive destinaţii la momentul actual, pentru constructorii români?
Tiberiu Andrioaiei: Strategia de internaţionalizare face parte din planul nostru complex lansat acum 3 ani de zile, odată cu redimensionarea patronatului. În programul de internaţionalizare am vizat în primul rând ţările non-europene deoarece pe de o parte, Europa este în criză, iar pe de altă parte, competiţia ar fi mare şi companiile românești ar accesa greu pieţele din Europa de Vest.
Ţintele noastre pentru acest program au fost ţările non-europene, de regulă cele postconflict aflate în plină dezvoltare economică, și anume nordul Africii, Orientul Mijlociu, dar și Federaţia Rusă. Federaţia Rusă, spre exemplu, a organizat Olimpiada de la Soci și urmează să organizeze și un campionat mondial de fotbal. Toată lumea știe că în jurul unor astfel de evenimente apar și investiţii mari în infrastructură, directe și indirecte. Pe de altă parte, în Nordul Africii și Orientul Mijlociu sunt ţări care necesită reconstrucţie.
În zona arabă încercăm să recuperăm cât se mai poate din imaginea bună lăsată de constructorii români în regimul anterior. Există câteva companii din România care prospectează pieţele de acolo, iar unele dintre ele chiar au reușit să încheie contracte și să opereze în acele spaţii.
Criza de aici, coroborată cu potenţialul de acolo a rezultat o nouă opţiune. Prin intermediul patronatului, folosind programe naţionale, am încercat să folosim brandul de ţară și brandul de sector prin care să cream o punte și un suport substantial celor care merg acolo pe cont propriu. Noi încercăm să asigurăm suportul principal, inclusive prin motivarea factorului bancar.
Patronatul se află în legătură directă cu Exim Bank, singura bancă a statului care oferă asigurări pentru anumite tipuri de risc peste hotare și care poate susţine aceste firme românești.
La nivel patronal, cu ajutorul omologilor noștri din ţările respective, am încheiat diverse protocoale de colaborare, punţi de comunicare care pot fi utilizate de către cei interesaţi. Am creat premise noi pentru internaţionalizare, iar experienţa căpătată acolo va fi folosită în România, pentru a putea concur cu marii operatori.
După schimbarea regimului, când s-a trecut la democraţie, mediul privat s-a atomizat foarte mult, marile companii s-au fărâmiţat și au apărut micii antreprenori care nu mai au aceeași putere, nici financiară,
nici de suport de sector. Aici apare necesitatea de a crea un mediu asociativ, aflată în sarcina patronatului, dar care este greu de îndeplinit pentru că tocmai această competitive foarte dură, dorinţa de capitalizare, care este cumva naturală, nu lasă prea mult spaţiu antreprenorilor să se gândească la lista de interese comune, care este atât de necesară. În cadrul patronatului am reușit ca cel puţin pentru cea mai mare parte a membrilor noștri să inducem această nevoie de interes de grup, care în vest există în mod natural și care nu a fost îndepărtată niciodată.
Under Construction: Credeţi că atitudinea de individualism afectează conceptual de grup pe care patronatul dorește să îl implementeze? În ce direcţie trebuie schimbate lucrurile?
Tiberiu Andrioaiei: Lucrurile trebuie schimbate la nivel social, economic și mental. După ce vom depăși faza de nevoi imediate, va trebui ca antreprenorii, în mod voluntar, să pună la comun parte din resursa proprie pentru lista de interese comune, pentru a crea premise și protecţie în sector. În mediul asociativ nu discutăm de interese individuale, ci doar de interese comune cum ar fi: legislaţia în domeniu, reglementări privind concurenţa loială, curate și transparentă, în general mediul potrivit pentru performanţă.
Astăzi, lipsa acută de resurse obligă la acţiuni care nu sunt benefice nici sectorului, nici antreprenorilor. Ele pot ajuta pe termen scurt, dar pe termen mediu și lung ele se întorc împotriva celor care le iniţiază, și aici mă refer inclusive la preţurile de dumping în licitaţii, la contestaţiile eterne, elemente distructive care duc la blocaj, la suprataxare, la încurajarea pieţei negre, atât la nivel fiscal, cât și la nivelul resursei umane.
Ca aparat managerial am găsit și alte forme de susţinere: proiecte proprii, promovarea intereselor individuale printr-o serie de evenimente și conferinţe, misiuni economice internaţionale, precum și atragerea de fonduri europene.
Ne-am implicat în demararea de proiecte prin intermediul cărora am încercat să creștem piaţa, de exemplu programe de pregătire a forţei de muncă, atât de necesare și în domeniul nostru.
Under Construction: Putem vorbi în prezent de un grup de dialog între minister (guvern) și reprezentanţii firmelor private din domeniul construcţiilor? Ce efecte pozitive ar putea avea acest grup de dialog, asupra activităţii viitoare din construcţii?
Tiberiu Andrioaiei: Dialogul în grup este fundamental. Spaţiul dintre public și privat trebuie să fie transparent și tratat profesional de mediul asociativ, care reprezintă partea privată, dar care își dorește un dialog armonizat cu partea publică. Organismul asociativ trebuie să fie legitim și reprezentativ. Legitim, adică să poată colecta informaţia și să o proceseze competent într-o asemenea manieră încât să reprezinte un segment bine definit de sector, și reprezentativ pentru că trebuie să acoperi o plajă semnificativă de operatori din sector, astfel fiind recunoscut ca partener de dialog de către decidentul public.
Cele două ingrediente trebuie completate cu ingredientul de perfomanţă la nivel de dialog. Aici intervin activităţile de lobby și de advocacy, care încep să se profesionalizeze și la noi și care reprezintă instrumente profesionale de dialog între partea publică și cea privată.
Under Construction: Ce reprezintă programul de certificare tehnico-profesională a societăţilor din construcţii și care sunt rezultatele obţinute în urma derulării acestui program? Cum a contribuit acesta la eficientizarea activităţilor companiilor de construcţii?
Tiberiu Andrioaiei: Acest program există în agenda sectorului construcţiilor de peste 15 ani, din dorinţa de reglementare a pieţei, care trebuie să fie favorabilă performanţei. Am constatat, dacă mai era cazul, că în antreprenoriat, pe lângă capitalizare, avem nevoie și de securizarea investiţiilor, iar acest lucru presupune existent unor reguli bine puse la punct și respectate de toţi cei implicaţi. Certificarea reprezintă în primul rând un instrument care trebuie să elimine elementele negative, în sensul că va permite accesul la licitaţii publice și private doar celor care au dovedit în timp că se califică pentru astfel de lucrări. Între efecte estimăm că se vor diminua semnificativ și întârzierile din proiecte, ca și contestaţiile nejustificate. Într-un fel sau altul este vorba de o clasificare pe competenţe a furnizorilor de servicii. Firmele clasificate vor fi alese mai ușor de către beneficiari care nu vor mai fi obligaţi să facă eforturi adimensionate pentru o prospectare foarte amănunţită, pentru că ea deja există. De cealaltă parte, firmele astfel clasificate vor fi între cele ce vor rămâne în piaţă, asigurându-şi condiţii de a întreţine performanţa, atât de necesară în competiţie.
Mecanismul de certificare există pe pieţele din Europa de zeci de ani. Sunt 14 ţări care beneficiază de acest program: 7 au sistem voluntar, 7 sistem obligatoriu. Sistemul voluntar presupune o autoreglementare bazată pe o înaltă maturitate a sectorului respectiv, cum este cazul ţărilor nordice. Sistemul obligatoriu a fost necesar să fie impus, mai ales în ţările sudice. Programul de certificare al Patronatului Societăţilor din Construcţii a fost utilizat cu succes și de către companiile care au participat la licitaţii peste hotare.
Under Construction: Ce mesaj le transmiteţi companiilor de construcţii?
Tiberiu Andrioaiei: Un mesaj important pentru companiile din construcţii este acela de a investi în performanţă, adaptată la zilele noastre, și de a participa la crearea de premise pentru viitorul mijlociu și îndepărtat, printr-o participare activă în medii asociative, în patronate, pentru că sunt singurele instrumente accesibile care pot oferi suport și protective firmelor, la un eventual impact cu alţi factori majori.
