Renault Trucks România le-a pregătit o surpriză jurnaliştilor din domeniul auto şi al constucţiilor: un test-drive într-o balastieră din apropierea Capitalei, cu doi dintre greii companiei, camioanele C440 8×4 Optitrack şi K 480 8×4! Traseul de testare presupunea urcări şi coborâri abrupte, pe un teren cam instabil, căci tocmai plouase cu o seară înainte. La toate acestea s-a adăugat traficul firesc dintr-o balastieră, căci activitatea acesteia nu a fost oprită pe durata testului. Aşa că a trebuit să fim cu ochii în patru şi după alte camioane sau încărcătoare frontale.
Trebuie spus înainte de toate că seriile C și K sunt cele mai dure mașini ale producătorului francez, făcute să reziste celor mai grele solicitări.
Să revenim la test:
K, de la respekt
După un scurt instructaj de siguranţă, am ieşit pe traseu, iar prima autobasculantă testată a fost K 480 8×4, încărcată cu 15 tone de pietriş. Prima senzaţie provocată, încă de la o distanţă apreciabilă, este aceea de respect. Camioanele Renault Trucks din gama K sunt masive şi impunătoare! Par nişte băieţi răi din Legiunea Străină, gata să-ţi rupă capul dacă nu le arăţi respectul care se cuvine. Senzaţia devine şi mai acută în momentul în care eşti la doar câţiva paşi de el. Bara faţă din oţel 100%, vopsită negru, pe care se află şi farurile, capota masivă… toate îi dau aerul unui francez pus rău de tot pe scandal.
Urcarea în cabină se face pe nişte trepte masive, anti-derapante, iar mânerele bine amplasate te ajută să faci acest lucru foarte uşor. De îndată ce ai închis uşa după tine, impresia pe care ai avut-o afară se cam risipeşte. În ziua testului, erau 36-37 de grade la umbră, aşa că cele 22 de grade din cabina autobasculantei K erau ca o baie în mare. Sincer, mă aşteptam ca aerul condiţionat să vâjâie, să facă multă gălăgie, dar nu se auzea nimic. Aerul răcoros pur şi simplu te înconjura, te îmbrăţişa din toate părţile, fără să simţi un mare flux de aer venind direct în faţa ta. Un aspect neinteresant, căci nu vorbim despre un autoturism, ar spune unii. Dar cei care lucrează 8-9 ore pe un astfel de camion sigur gândesc altfel!
Al doilea lucru remarcat a fost lipsa oricărei manete sau manetuţe de pe podeaua cabinei. Nimic! Podeaua este perfect dreaptă, fără niciun obstacol în cale, aşa că şoferul şi pasagerii se pot plimba în voie prin cabină. Tot pentru confortul şoferului şi, implicit, o productivitate cât mai bună, comenzile camionului sunt amplasate la o lungime de mână. Volanul multifuncţional, cu comenzi inclusiv pentru telefon, este reglabil pe trei direcţii, panoul de bord este uriaş, pentru o vizibilitate excelentă a parametrilor de funcţionare, iar consola orientată către şofer îţi dă senzaţia că lucrezi într-un birou, nu pe un camion heavy-duty. Ca în orice birou, scaunul şoferului joacă un rol extrem de important.
Cu centura integrată, ventilat şi încălzit, cu suporţi lombari şi laterali este visul oricărui şofer, chiar şi a unuia care conduce doar autoturisme.
Pe teren K este un duo perfect alături de C
A urmat “băgatul” în viteză pentru plecarea de pe loc. O glumă, căci asta presupune uriaşul efort de a roti de o manetă aflată sub volan. Nici măcar nu trebuie să dezactivezi frâna de parcare, o face camionul pentru tine de îndată ce apeşi pedala de acceleraţie!
Am intrat apoi pe traseu cu ceva emoţii, care mai târziu aveau să mi se pară gratuite, căci modul OFF-ROAD, care presupune un alt regim de turaţii şi blocarea diferenţialului inter-axial, pare de neînvins. Chiar şi cu încărcătură, K 480 s-a comportat impecabil pe urcările şi coborârile pe pietriş instabil, unul dintre principalii factori fiind unghiul mare de atac, de 32 de grade. Cei de la Renault Trucks spun că este cel mai mare de pe piaţă! Motorul de 13 litri dezvoltă 480 de cai putere şi pare să se înţeleagă de minune cu cutia automată Optidriver, cu 12 trepte de viteză.12 înainte, căci mai are vreo trei pentru mersul înapoi. Unde mai pui că şoferul poate trece oricând pe modul manual, iar direcţia este absolute fascinantă pentru un mastodont de 40 de tone. Camionul a urcat pe movilele de pietriş fără nicio emoţie, cu o turaţie de 1.500-1.600 de rotaţii pe minut.
Dacă aş fi avut nevoie de mai mult, modul de putere maximă s-ar fi activat la călcarea pedalei de acceleraţie până la podea. Dar n-a fost nevoie în niciun moment! Cealaltă autobasculantă testată, C 440, este echipată cu acelaşi motor de 13 litri, dar are doar 440 de cai putere. Şi dacă autobasculanta K mi s-a părut manevrabilă şi confortanilă ca un autoturism, C avea să mi se pară limuzină de-a dreptul, căci este echipată cu suspensie pneumatică. În plus, la nevoie, C 440 8×4 poate deveni un 8×6, fiind dotat cu transmisie hidrostatică(Optitrack) pe axa numărul doi, fiecare motor dezvoltând 41 kW. Un element extrem de util în situaţii de urgenţă, care poate fi activat în orice moment, până la o viteză de 25 de kilometri pe oră. La coborâre, retarder-ul de 382 kW îşi face datoria fără nicio ezitare, chiar şi pe drum de şantier. În plus, producătorul francez se laudă cu un coeficient aerodinamic îmbunătăţit cu 12 procente, ceea ce înseamnă un consum mai mic de carburant, aspect deloc de neglijat în activitatea oricărei firme de transport.
