În ultimii 50 de ani, s-au înregistrat progrese uriașe în industria automobilelor, dar drumurile pe care le conducem rămân aproape neschimbate. În timp ce autovehiculele devin mai inteligente, infrastructura cam bate pasul pe loc, fără îmbunătăţiri majore. Planeta noastră este deja acoperită de drumuri, iar până în 2050 reţeaua de autostrăzi va creşte cu 60 de procente. Cei de la Volvo Construction Equipment au “călătorit” în viitor ca să vadă cum vor arăta şoselele.
Drumuri din plastic
Producția de beton reprezintă 8% din emisiile globale de CO2, în conformitate cu WWF. Este realizat din agregate, cum ar fi calcar, granit sau nisip, legate de ciment, bitum (asfalt) sau alți agenți. Dar ce s-ar întâmpla dacă am înlocui unul dintre aceşti lianţi cu plasticul? India a făcut deja acest lucru la scară mică, a umplut gropile folosind plasticul ca liant. Inginerul britanic Toby McCartney a dezvoltat chiar și o modalitate de a transforma plasticul reciclat în pelete care pot fi adăugate la asfalt pentru a reduce utilizarea de lianți. Aveți nevoie de 3-10 kg de plastic reciclat pe tona de asfalt pavat. Acest proces face ca drumul să fie considerabil mai puternic și să dureze mult mai mult decât materialul tradițional. Cumbria din Regatul Unit a adoptat acest lucru pentru toate drumurile noi. Dar viața în plastic nu este întotdeauna fantastică. Pe măsură ce drumurile se descompun, microparticulele din plastic sunt eliberate în mediul înconjurător și pot avea efecte dăunătoare asupra vieții sălbatice și a sănătății umane.
Drumuri modulare
Compania olandeză KWS a încheiat un parteneriat cu Wavin și Total pentru a dezvolta o platformă modulară prefabricată din plastic reciclat. Datorită pieselor modulare, drumul este finalizat mult mai repede, cu circa 70% mai devreme. În plus, şoseaua modulară este de patru ori mai uşoară în comparaţie cu una clasică, din asfalt. Un alt mare avantaj al şoselei modulare este faptul că permite instalarea ţevilor și a cablurilor fără să fie nevoie de săpăturilor. În plus, pe timpul furtunilor, ea poate stoca excesul de apă. O primă astfel de stradă este deja în lucru în Olanda, sub forma unei piste de biciclete.
Drumuri cu încărcare solară
Odată cu progresele uriașe ale tehnologiei din industria automobilelor, este important să observăm că marcajul rutier joacă un rol din ce în ce mai important. Multe autovehicule cu funcția de autopilotare se bazează pe aceste marcaje pentru centra vehiculul pe șosea. În condiții meteorologice nefavorabile sau în condiții de iluminare scăzută, poate fi dificil, atât pentru mașină, cât și șofer, să vadă marcajele, dar acest lucru s-ar putea schimba în curând. Pe o mică porțiune de drum din Olanda şi-au făcut deja apariţia marcajele cu încărcare solară. Această inovație simplă, dar cu efect, a fost visată de designerul Daan Roosegaarde. În timpul zilei, aceste benzi fluorescente absorb energia solară, iar noaptea strălucesc. Înlocuirea luminilor stradale – în special pe drumurile mai puțin folosite – oferă o soluție durabilă fără a periclita siguranța șoferului. Roosegaarde caută, de asemenea, să creeze semne de avertizare rutieră din vopsea sensibilă la temperatură pentru a-i avertiza pe şoferi de riscul apariţiei de polei, de exemplu.
Drumuri care se repară singure
Numai Marea Britanie a cheltuit 40 de miliarde de lire sterline pe an pentru repararea și întreținerea structurilor existente, în special a betonului. Acest lucru a contribuit semnificativ la emisiile de CO2 provenite din producția de ciment. Dar dacă betonul se poate vindeca? Materialele de auto-vindecare au fost votate una dintre primele zece tehnologii emergente de către Forumul Economic Mondial. Anterior, această tehnologie a fost explorată de industria aerospațială, însă potențialul acesteia pe scară largă de utilizare în industria construcțiilor de beton a determinat o cercetare mai amplă. În 2013, cercetătorii de la universităţile din Bath, Cardiff și Cambridge și-au unit forțele pentru a crea o nouă generație de beton “inteligent” și alte materiale de construcție pe bază de ciment. Ca parte a proiectului, cercetătorii dezvoltă un amestec de beton care conține bacterii cuprinse în microcapsule, care vor germina când apa intră într-o fisură în beton. Aceasta produce apoi calcar (calcit) şi “sudează” crăpătura înainte ca apa să distrugă infrastructura. Calculele făcute de către cercetători arată că această tehnologie ar reduce costurile de reparaţii cu 50%.
Drumuri electrificate
Aproximativ 60% din poluarea cu carbon din sectorul transporturilor provine de la autoturisme. Gândiţi-vă ce impact ar avea asupra mediului trecerea tuturor autoturismelor la o variantă electrică. Cu toate acestea, problema majoră a acestor vehicule este autonomia. Unele, cum ar fi Tesla S, reuşesc să străbată circa 400 de kilometri cu o singură încărcare, însă încărcarea poate dura chiar şi 25 de ore. În schimb, un drum pe care poţi să îţi încarci maşina din mers ar schimba totul. Se fac cercetări serioase atât în privinţa drumurilor cu încărcare fără fir, cât şi în cazul celor în care este nevoie de o legătură între maşină şi şosea. Primele studii efectuate arată că instalarea unor astfel de sisteme electrice ar creşte autonomia maşinilor de la 94 de kilometri, cât este în prezent, la circa 480 de kilometri.
În loc de concluzii
Chinezii construiesc deja „drumul viitorului”, respectiv o autostradă care, printre altele, va fi capabilă să încarce vehiculele electrice, în timp ce acestea se deplasează. Suedia a inaugurat deja ceva asemănător, însă sistemul europenilor include cabluri electrice și poate fi folosit doar de camioane, acestea având două pantografe asemănătoare tramvaielor.
Ideea utopică a apărut în urmă cu zece ani și poate schimba cu totul industria transporturilor. Drumul constă într-un concept cu trei straturi dispuse vertical, ce includ un pavaj cu panouri solare mai subțiri decât o monedă și senzori de cartografiere, iar tehnologie este protejată de plăci transparente, pentru a permite luminii soarelui să ajungă la celulele fotovoltaice. Tehnologia este instalată doar pe două benzi ale drumului de mare viteză.
„Autostrada inteligentă” pe care statul chinez o construiește măsoară 3,5 kilometri și este amplasată în jurul orașului Jinan, situat între capitala Beijing și centrul economic Shanghai. Scurtul tronson va fi obiect de test. Zilnic, circa 45.000 de vehicule vor rula pe secțiune, iar panourile solare vor putea genera suficientă energie electrică pentru a alimenta stâlpii de iluminat de pe autostradă și 800 de case din zonă, precizează reprezentanții constructorului Qilu Transportation Development Group Co.
Cu această ocazie, sa înregistrat și o premieră, câteva zeci de metri de drum fiind furate la scurt timp după montaj. Deoarece materialul nu poate fi utilizat în alte scopuri și nici nu este scump, se bănuiește că concurența, și probabil din afara RPC, le-a luat pentru a le copia.
Vremurile se schimbă.
