Nimic nu este întâmplător, diferenţa între cauză şi efect de multe ori este greu de sesizat, piața remorcilor și suprastructurilor de transport fiind și ea prinsă în spirala lipsei de bani cronice a economiei românești. Astfel, scăderea investițiilor în sectorul construcțiilor a dus la o îmbătrânire excesivă a parcurilor auto comerciale, peste jumătate din vehiculele montate ca suprastructură sau tractate având mai mult de 10 ani vechime. Chiar și acolo unde este absolut necesară o operație de întinerire a vehiculelor de transport, sunt căutate soluțiile alternative, și anume firmele de leasing ce dețin încă parcuri auto importante și piața second-hand.
Soluții de moment, ce nu rezolvă problema de fond, și anume necesitatea de a crește gradul de competitivitate a industriei autohtone în fața asaltului concurenței firmelor din alte țări ale UE. Din acest motiv, am preferat să scriem acest articol împreună cu cei care cunosc cel mai bine situația, importatorii de suprastructuri pentru construcții, scopul nostru fiind acela de a analiza efectele crizei din ultimii patru ani, dar și previziunile lor pentru următorii ani.
Pentru început, am apelat la statisticile oficiale pentru a vedea ce tip de vehicule sunt înregistrate în România, cât de vechi este parcul național și mai ales, cum a evoluat acesta în ultimul an. Am constatat că, dacă vorbim de transporturile specializate, datele oficiale sunt mult prea generale, diferenţa dintre structurile nou achiziţionate şi cele uzate sau reînmatriculate fiind aproape insesizabilă. Chiar dacă nu sunt foarte detaliate, statisticile oferă o privire de ansamblu interesantă asupra parcului național de vehicule comerciale și remorci înmatriculate în circulație.
Analizând datele cumulate la nivel naţional, România numără 5.710.773 de vehicule comerciale care se deplasează într-un fel sau altul pe drumurile naţionale. Doar 3,3% au fost înmatriculate în ultimii doi ani, 30,3% având vechime cuprinsă între 6 şi 10 ani, în timp ce aproape 55% sunt mai vechi de zece ani.
Remorcile şi semiremorcile din România înmatriculate la începutul anului 2013 erau în număr de 286.393, dintre acestea în anii 2011 şi 2012 fiind înmatriculate doar 17.673 bucăţi. Situaţia la început de an arată o scădere severă la nivelul lunii ianuarie 2013 comparativ cu luna ianuarie 2012, de 54,13%. Astfel, au fost vândute numai 50 de semiremorci pe parcursul întregii luni ianuarie 2013 comparativ cu 109 vândute în ianuarie 2012. La nivelul remorcilor, scăderea a fost moderată, de numai 8,19%, de la 415 bucăţi înmatriculate în ianuarie 2012 la 381 bucăţi înregistrate în prima lună a acestui an. Menționăm că aceste cifre acoperă atât înmatriculările de vehicule noi, cât și second-hand.
Piaţa europeană și noi O întrebare normală: cât suntem de cuplați la piața europeană? Putem analiza tendinţele de viitor ale pieţei din România, pornind de la datele de piaţă oferite de țările din UE, acestea deținând informații mult mai predictibile şi mai clare?
Piaţa europeană a construcţiilor a mai pierdut din viteza… scăderii, dar încă se aşteaptă o contracţie de 3,5% în acest an. Asupra semiremorcilor destinate transportului de material de construcţii vrac presiunea a fost şi mai mare, acestea fiind produse în serie, deci și mult mai ieftine decât structurile speciale, precum trailerele.
Distribuitorii de semiremorci sau remorci construite special pentru transportul de șantier sau pentru material bituminoase au la noi o dublă concurență: firmele de leasing ce încă înregistrează reposesii importante și mașinile second-hand cu vechime mai mică de patru ani, dar depind și de decizia politică.
Eugen Stan, director de vânzări al reprezentanţei Schmitz Cargobull pentru România, unul dintre cei mai mari producători mondiali de remorci ne-a declarat că „trebuie să recunoaştem că anii 2009-2012 au fost dificili pentru constructorii de basculante, piaţa înregistrând o scădere puternică.
În România, stocurile şi reposesiile de la firmele de leasing au acoperit în proporţie de 90% cererea de basculante în aceşti ani. De asemenea, piaţa construcţiilor, fiind puternic legată de situaţia politică şi de finanţările de la buget, a stagnat în ultimii cinci ani“.
Piaţa suprastructurilor secondhand este un al doilea concurent serios al producătorilor, remorcile în bună stare de funcţionare la preţ redus reprezentând o alternativă pentru completarea parcurilor de vehicule în timp de criză. În cadrul acestei categorii intră chiar şi şasiurile noi carosate de producători în perioada 2008 – 2010 şi nevândute, în acest moment în ţările europene încă existând un număr important de basculante 8×6 şi 6×4.
În cazul producătorilor regionali cu o producţie limitată, deci şi mai flexibili la cerinţele pieţei, anul 2012 a fost, în general, primul după o perioadă lungă de timp care a anunţat o creştere a vânzărilor, aceştia reuşind să se adapteze mai uşor la cerinţele fiecărui client.
Pe de altă parte, Leen Hagestein, reprezentantul producătorului olandez de trailere Broshuis are în vedere şi condiţiile din ce în ce mai dure puse de firmele de leasing, companiilor ce doresc să cumpere structuri performante, aşadar scumpe. În opinia sa, preţurile sunt sub o presiune foarte mare în Europa, multe firme, tradiţional client importanţi, preferând ca odată închise liniile de credit să crească durata de utilizare a maşinilor din dotare, în aşteptarea unor vremuri mai bune.
Orientarea spre client reprezintă un răspuns adecvat la provocările crizei economice din ultimii ani, un exemplu bun în acest sens fiind austriecii de la Schwarzmüller, aceştia reuşind să ofere în prezent cea mai largă gamă de tipuri şi dimensiuni de produse, într-o condiţiile în care creşterea volumului de producţie este deocamdată privită ca o alternativă de viitor.
Se pare totuşi că atunci când marile economii europene strănută, noi suntem deja răciţi. Astfel, Adrian Anghelea, director de vânzări al societăţii CTE Trailers observă pe bună dreptate că dacă anul 2012 a adus pentru piaţa construcţiilor din UE un mic regres, pentru România sectorul semiremorcilor pentru construcţii a înregistrat un declin sever.
Concluzia: vânzările din România din domeniul structurilor pentru construcții depind mai mult de factori interni și în mult mai mică măsură de situația economiei europene.
Soluţii generale şi variante locale
Pentru producătorii europeni de structuri pentru construcţii, adaptarea la cerinţele locale reprezintă deja un imperativ, din acest punct de vedere crescând importanţa filialelor locale, acestea luând cel mai bine pulsul pieţei din regiunea în care activează. Un exemplu interesant este dat de importatorul CTE Trailers, acesta oferind o gamă completă de remorci, semiremorci şi structuri de transport pentru piaţa din România. Cu o experienţă bogată, dar şi cu un portofoliu important de clienţi, societatea vede viitorul industriei de specialitate ca fiind legat de câteva necesități, succint prezentate de directorul de vânzări al firmei: adaptarea produselor în funcție de specificul și condițiile de lucru din fiecare țară, dar și un efort continuu de îmbunătățire a produselor din punct de vedere tehnic, comercial și al siguranței.
Răspunsul constructorilor de structuri pentru transport în construcții, la actuala criză și la cererea pieței europene va fi vizibil în cadrul expoziției din luna aprilie găzduită de orașul german München, câteva informații generale despre tendințele constructive fiind deja furnizate.
Trailerele cunosc o diversificare deosebită a gamei de produse, flexibilitatea față de cererea beneficiarilor fiind cuvântul de ordine. Structuri lungi, formate din două sau trei segmente retractabile, mai ușoare, dar și mai rezistente. Din acest punct de vedere, dezvoltarea colaborării cu producătorii de oțeluri aliate reprezintă un alt efect neașteptat al crizei economice, utilizatorii trailerelor dorind să transporte cu același vehicul de la component de turbine eoliene cu lungimi mari și până la utilaje grele, dar cu un gabarit mult mai mic. Cu alte cuvinte, trailerele multi-funcționale vor cuceri piața europeană și cea din România în următorii ani, această tendință fiind confirmată de vânzările înregistrate în anul 2012.
Suprastructurile și semiremorcile destinate transportului de material pentru construcții basculabile pe o direcție sunt în continuare solicitate cu precădere, creșterea masei utile fiind însă o componentă importantă.
Problemele constructorilor în acest caz derivă dintr-o situație contradictorie: pentru a scădea greutatea proprie a mașinii și a crește sarcina utilă trebuie utilizate oțeluri speciale de înaltă rezistență, care să permită reducerea grosimii pereților remorcii, în condițiile în care prețurile de vânzare ale acestor vehicule sunt mereu trase în jos de cererea pieței. Astfel are loc o împărțire mai accentuată a producătorilor, raportul calitate/preț fiind un indicator de care trebuie să se țină seama, deoarece nu poți produce o structură rezistentă la solicitări dure, precum cele din construcții, cu material ieftine.
2013 în România
Deși căderea pieței construcțiilor din ultimii patru ani și mai ales prelungirea scăderii economice a zonei UE peste previziuni a dus la un val de pesimist european, prudența este cuvântul de ordine pe piața construcțiilor din România.
„Speranța moare ultima“ reprezintă o sintagmă ce caracterizează foarte bine anul 2013.
Eugen Stan – Schmitz Cargobull:„În mod normal, având în vedere parcul îmbătrânit și stocurile zero la majoritatea producătorilor, ar trebui să asistăm la o creștere“. O opinie obiectivă, care în general este îmbrățișată de importatorii din România, în cele din urmă totul depinzând de ținta de vânzări propusă pentru acest an.
De exemplu, sunt și firme mulțumite, Paul Dinu de la societatea Hiarom afirmând că anul trecut a fost unul excelent. „Pentru noi anul 2012 a fost unul perfect, având în vedere că suntem pe piață doar de la finalul anului 2011“. Însă, istoricul vânzărilor își spune cuvântul și în acest caz, deoarece comparând așteptările din 2013 cu realizările din 2012, tot el completează: „nu prevedem mari creșteri, din contră, mizăm pe o scădere.“ O opinie similară o are și directorul general al societății Otto Trailer, Marius Munteanu, care prevede că după un an bun de vânzări pentru firma sa, va urma o perioadă mai grea în anul 2013. Un pessimism nuanțat totuși, deoarece crede că nu sunt pierdute toate speranțele, totul depinzând de politic guvernului de alocare a fondurilor pentru infrastructura rutieră și cea a aglomerărilor urbane.
Trecând de la importatorii de sisteme de transport materiale de construcții la cei de trailere, aici optimismul este mult mai evident. Leen Hagestein: „ Credem că 2013 va fi mai bun decât anul trecut. Au apărut oportunități în domeniul construcției de drumuri naționale, autostrăzi, dar și lucrări speciale precum tuneluri sau poduri. Noi avem deja mai multe cereri de oferte decât în aceeași perioadă a anului trecut, în același timp și prețurile sunt sub presiune mare“.
Concluzia generală este aceea că ne putem aștepta la o a doua jumătate a anului 2013 mult mai bună decât prima, dacă ținem cont că există mari șanse ca anumite proiecte de infrastructură să fie deblocate. Parcul de vehicule de transport materiale de construcții foarte vechi, ca și diminuarea drastică a numărului de reposesii sunt argumente în plus care să ne facă să credem că vom asista la o stopare totală a căderii pieței de vehicule de transport noi, chiar dacă nu va exista un boom al vânzărilor.
Deși pare paradoxal pentru România, calitatea va fi în continuare căutată, cu toată lipsa de investiții acut resimțită pe piața construcțiilor. La fel ca și în cazul utilajelor, preferințele firmelor se îndreaptă spre acele structure ce asigură o durată de viață cât mai lungă și spre importatorii ce au capacitatea de a interveni rapid acolo unde este cazul, pentru a reduce la minim pauzele neproductive.
