Suntem buni la mișto, la luat peste picior, și se pare că nu ne ajută la nimic, decât să ne treacă viața cu un șpriț în față. Suntem mândri că avem pe Bulă, unic în lume și inegalabil, și este cu adevărat unul dintre puținele produse made in Romania din ultimii 30 de ani.
De fapt, avem multe produse made in România, multe invenții de valoare, dar care au murit sau au luat drumul altor țări, speriate de nepăsarea unei clase politice conducătoare care în realitate nu depășește condiția intelectuală a unui mic șmecher de cartier. Credeți că vreun ministru vine la serviciu măcar 2 ore pe zi, zi de zi? Câți parlamentari vin zi de zi la serviciu și, mai ales, câți credeți că sunt în teritoriu, la birourile lor din circumscripția de unde au fost aleși, să rezolve problemele celor care i-au votat? Citeam despre câte mii de euro primește un parlamentar european român pentru ca să deschidă un birou în România. Toți bagă banii senini în buzunar, considerând că acesta este comportamentul normal al unui om politic și noi nu avem nimic împotrivă.
Și dacă am avea, de fapt, ce se întâmplă? Tot nimic, sistemul lucrează în gol, iar de fapt puterea poporului, acea democrație guvernată de legi drepte care se aplică tuturor nu există, iar exemple avem zilnic.
Ce contează că din 1999 au tot fost elaborate Master Planuri de Transport, din care unele au fost aruncate la gunoi după nici un an? Cine răspunde?
Și ce dacă cel mai mare partid politic din România a promis în 2008 că până în 2012 vor fi 1.000 km de autostradă? Răspunsul lor este simplu: atunci erau alții, acum sunt alții în fruntea partidului. Adică, de fapt, cu fiecare șef nou, partidul este altul decât cel dinainte, se schimbă precum cameleonul de la o promisiune nerespectată la alta. Nici nu știu dacă mai poți numi partid un grup de oameni care lucrează precum le spune șeful, și în nici un caz după doctrina oficială.
Și dacă aveți impresia că opoziția este mai grozavă, să amintim că un ministru al transporturilor specialist în transformatoare a afirmat că România poate avea rapid 4.000 km de autostradă în mai puțin de 15 ani. De fapt, putea să spună orice cifră, orice enormitate, că oricum nu răspunde pentru nimic, nici el și nici partidul.
Așa că acum nu mai credem pe nimeni, iar Bulă este iar la modă.
Teoretic, cei care mint, înșală și fură sunt sancționați de către instituțiile statului de drept. Oamenii politici care promit ceea ce știu dinainte că nu pot să realizeze și practic mint electoratul cu bună știință, cum sunt sancționați? În România, democrația lui Bulă nu îi sancționează, ci îi promovează.
Teoretic, ar trebui să fie sancționați prin vot la următoarele alegeri. Practic, nu există alternativă, poate doar dacă votăm partidul lui Bulă.
